Intelectuali și oameni de cultură din istoria Catedralei Vechi

Membri marcanți ai conducerii comunității parohiale

 

  1. Ioan Arcoşi (1792-1884), cunoscut avocat și militant naţionalist din generaţia lui Moise Nicoară, a cerut înfiinţarea unei catedre de limba română la Gimnaziul de Stat din Arad, convins fiind că numai „ştiinţa limbii materne” asigură formarea tineretului în spiritul istoriei şi valorilor naţionale. Primul președinte al comunității parohiale a românilor ortodocși din Arad.
  2. Alexandru Gavra (1797-1884), absolvent al Facultății de Științe din Oradea, ajunge profesor la Preparandia din Arad, pe care o slujește timp de 55 de ani neîntrerupt, cu un devotament și spirit de jertfă remarcabile. A fost implicat în întreaga mișcare națională a românilor din Arad și Bihor, fiind membru al Astrei arădene, cât și al instituțiilor bisericești locale. A fost unul dintre ultimii luptători, în sens iluminist, în linia lui Țichindeal, al cărui nume s-a gravat în inima și conștiința a zeci de învățători și preoți care s-au hrănit cu sămânța spiritului său românesc și ortodox, mai bine de un jumătate de veac. Membru al Comitetului parohial al românilor ortodocși din Arad.
  3. Mircea V. Stănescu (1841-1888), avocat la biroul căruia și-au făcut ucenicia mari personalități precum: Ioan Slavici, Mihai Veliciu, dr. Ioan Suciu. A fost deputat în Parlamentul Ungariei și inițiatorul primelor ziare umoristice din Transilvania precum Gura satului. A sprijinit primul volum de versuri „Almanahul Muguri” al tinerilor arădeni, unul din primele volume de acest gen din întreaga Transilvanie. Președinte al Comitetului parohial al Românilor ortodocși din Arad și deputat în Sinodul eparhial.
  4. Dr. Atanasie Şandor (1809-1892), medic și profesor la Preparandia din Arad. S-a implicat în mișcarea culturală a românilor din Transilvania și Arad, promovând cu asiduitate unificarea ortografiei românești și introducerea grafiei cu litere latine în locul celor chirilice. A fost membru al Astrei de la Sibiu și membru în conducerea Astrei arădene. Membru al Comitetului parohial al românilor ortodocși din Arad și deputat în Sinodul eparhial.
  5. Ioan Popovici-Desseanu (1831-1892) de profesie avocat, a fost un sprijinitor al culturii româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În casa sa, (str. I. Popovici-Desseanu, nr. 2), au fost găzduiţi Mihai Pascaly şi alţi câţiva membrii ai trupei sale, între care şi Mihai Eminescu, cu ocazia teatrului bucureştean a lui Pascaly, din anul 1868. În această casă s-a cunoscut Iosif Vulcan, directorul revistei Familia cu Mihai Eminescu. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Membru al Comitetului parohial al românilor ortodocși din Arad.
  6. Demetriu Bonciu (1826-1906), notar public în Arad, fost deputat în Dieta de la Budapesta. Membru al Comitetului parohial al românilor ortodocși din Arad.
  7. Dr. Nicolae Oncu (1843-1914), a fost fiu de ţărani din Râşca, comitatul Zărand, studiind la Beiuş, Brad, Lugoj, Oradea, apoi dreptul la Viena şi Bruxelles, unde îşi ia şi doctoratul. În 1871, înfiinţează, împreună cu Eminescu şi Slavici, societatea „România Jună”, la Viena. Întors în ţară, se stabileşte la Arad, unde în 1880 înfiinţează instituţii culturale şi economice. De numele său se leagă înfiinţarea în 1887 a Băncii „Victoria” din Arad. A fost primul director al Institutul Tipografic „Tribuna”. Din 1906 devine deputat de Arad în Parlamentul de la Budapesta. Și-a legat numele de în ființarea Casei Naționale din Pârneava în anul 1902 și de construirea edificiului Școlii Civile de fete din anul 1912. Membru al Comitetului parohial al românilor ortodocși din Arad și deputat în Sinodul eparhial.
  8. Sava Raicu (1869-1920), director al Băncii „Victoria”, a susținut promovarea culturală a românilor arădeni din perioada primelor decenii ale sec. XX: școli, presă, afirmându-se ca una din personalitățile de marcă ale elitei economice și culturale a românilor arădeni. Președinte al Comitetului parohial al Românilor ortodocși din Arad.
  9. Iosif Moldovan (1863-1940), unul din dascălii eminenți ai Aradului, director al Școlii Arad-Centru din cartierul Pârneava, președinte al Reuniunii Învățătorilor Români din Arad, inspector școlar la Arad și Oradea, membru al Astrei arădene și în senatul școlar al Consistoriului Ortodox din Arad. Președinte al Comitetului parohial al Românilor ortodocși din Arad.
  10. Ascaniu Crișan (1881-1947), profesor de matematică și teologie la Sibiu, Timișoara și Arad. Din 1919 și până în 1947 a fost directorul Liceului „Moise Nicoară” din Arad. Membru al Comitetului parohial și al Sinodului eparhial.